joi, 12 ianuarie 2017

Mutism selectiv sau incapacitatea copilului de a vorbi in anumite situatii sau fata de anumite persoane:










Mutismul selectiv reprezinta refuzul partial sau total al copilului de a vorbi cu anumite persoane sau in anumite medii. Aceasta mutenie poate fi o maniera de aparare, copilul nu vorbeste pentru ca nu vrea, nu pentru ca nu poate. 
Copilul intelege tot, nu manifesta alte deficiente asociate, insa daca se intinde pe durata lunga de timp fara sa se intervina, poate aparea regresul din cauza lipsei de stimulare pe linia dezvoltarii verbale si exprimarii logice.
Acest mutism vine ca reactie a copilului la anumite experiente care l-au traumatizat afectiv (esecuri, frustrari, pedepse exagerate, insertie scolara, stramutari,  certuri, hiperprotectivitate, etc)
Apare adresea la copilul hipersensibil, anxios, timid si poate fi asociat cu alte tulburari de comportament: furie, agresivitate, negativism.
Varsta la care apare cel mai frecvetn este aceea de 3-5 ani si poate avea ca si complicatii: enuresis, encoiprezis, fobia sociala,
Chiar daca aparent dispare, fara interventie, ea se poate manifesta in continuare sub forma dificultatilor de vorbire in fata clasei/  unui public, performamte scolare scazute, teama de societate.
Pentru  terapie sunt implicate 4 factori majori:
-          Familia are un rol foarte important in gestionarea acestei probleme. Ea va fi invitata sa invete sa gestionezze starile emotionale ale copilului sentimentele si frustraile copilului. De asemenea va fi puntea de legatura intre copil si cadre didactice.
-          Mediul Educational: scoala sau gradinita: se va pune accent pe relationare si comunicare
-          Logopedul : imbunatatirea articularii
-          Psihologul: Se vor organiza terapii non-directive, de joc, care treptat capata sens therapeutic, copilul ajungand sa exprime sis a sezolve conflictele.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu